Mereu am fost invidios pe persoanele cărora le sunt suficiente câteva ore de somn pentru a putea funcționa. Dar, în același timp, mereu m-am ferit de medicamente sau de substanțe care să-mi dea suficientă energie încât să renunț la somn. Sunt sigur că dacă vreodată aș fi apelat la ele, mi-ar fi provocat dependență.

Sunt o persoană matinală, cu un program riguros. Sunt obsedat de agenda zilnică, iar pentru a fi productiv, am nevoie de minimum 8 ore de somn.

Începând cu ora 20:30, telefonul meu intră în modul de noapte și primesc apeluri doar de la persoanele prestabilite în lista de favorite. La ora 21:30, în 80% din cazuri, dorm. În 10% din cazuri adorm la ora 22:30 și sub 3% din zilele calendaristice dintr-un an mă prind treaz după miezul nopții. De când am copii, somnul nu mai e la fel, cred că cei care sunt părinți pot confirma și ei. De ce? Deoarece dorm mereu în modul „somn de veghe” și cred că o să o țin așa destul de mult timp de acum înainte, deși fetițele mele cresc.

Somnul hrănitor de la prânz, din anii studenției, este ca o amintire a unui fruct perfect, suculent, rece, servit într-o zi de vară. Pentru mine, acel somn este un etalon. Aș dori să mai am parte de el. De când am început să lucrez însă, am mai reușit să mă bucur de un pui de somn la prânz doar în câteva weekenduri. Dacă am știut că a doua zi nu trebuie să merg la muncă, mi-am permis ca seara să stau mai mult treaz și, a doua zi, la prânz, am dormit.

De ce este atât de important somnul pentru specia noastră? Dacă, în trecut, somnul era considerat o funcție vegetativă, o stare în care corpul nostru rămâne lipsit de simțuri și uneori visează, în prezent, datorită studiilor și cercetărilor, s-au descoperit nu doar importanța lui, ci și efectele lipsei de somn.

Să înțelegem mai bine: în mare parte, refacerea corpului se produce în somn. Atunci, funcțiile creierului sunt focusate în mare parte doar pe acest aspect, nu au nimic de făcut în plus, cum se întâmplă în momentele în care suntem treji.

Când vorbim de o infecție virală sau de un accident asupra aparatului locomotor, din nou avem nevoie de somn. În timp ce infecțiile virale implică uneori stări febrile, care produc somnolență, problemele aparatului locomotor nu aduc cu ele astfel de simptome, ci mai degrabă ne obligă la poziții antialgice și repaus funcțional. Dar somnul, și în aceste cazuri, este necesar și, dacă e nevoie, trebuie programat. Odată ce adormim, creierul poate începe munca de vindecare.

Image by senivpetro on Freepik

Studiile arată că un somn odihnitor ne îmbunătățește capacitatea de învățare. Fie că învățăm matematică sau să cântăm la pian, cum să jucăm un sport sau să conducem o mașină, somnul ne îmbunătățește procesul de învățare și abilitățile de rezolvare a problemelor. De asemenea, somnul ne ajută să ne concentrăm mai bine și să fim mai creativi.

Pe de altă parte, studiile arată că privarea de somn modifică activitatea în anumite părți ale creierului, îngreunând procesul de luare a deciziilor, de gestionare a emoțiilor și a comportamentului, precum și capacitatea de a face față schimbărilor. Copiii și adolescenții cu deficit de somn pot avea inclusiv probleme în relaționarea cu persoanele din jur.

Durerile pot provoca somn deficitar. Există pacienți care dorm prost din cauză că  au dureri pe timpul nopții. Fie că le simt în somn, fie că se trezesc din cauza lor, somnul nu le este odihnitor. Noi, terapeuții, când avem un astfel de pacient, intervenim cât mai repede cu planuri antiinflamatorii, precum fizioterapia sau terapiile manuale, pentru a-l ajuta să se recupereze cât mai rapid.

Pe tine te trezesc durerile în timpul nopții? Dacă nu, ești un norocos! Dar trebui să știi că orice dureri ai avea, le poți trata doar prin mișcare.